Istoricul localităţii

 

Din punct de vedere istoric, primul document despre satul Bereşti, este din anul 1411, dat de Alexandru cel Bun logofătului Mihul, prin care îi dăruieşte un loc pe dreapta şi stânga Tazlăului, până deasupra Gârtanului, la răsărit de Tazlău.

 

O altă variantă ar fi că logofătul Mihul şi-a luat numele de Berescu de la satul lui Berea pe care-l căpătase de la domn, nominalizat în documentele ulterioare ca fiind Mihul sau Mihail Berescu.

 

Un alt document în care se vorbeşte despre Bereşti, datează din 22 iulie şi 16 septembrie 1491, prin care Ştefan cel Mare întăreşte Mărinei, fata lui Mihul Berescu, satele: Bereşti pe Tazlău, Petrileşti şi Boşoteni, mai sus de Bereşti şi Năsoieşti, deasupra Nadişei.


În concluzie, numai pe baza acestor documente din anul 1491 putem pune vechimea satului Bereşti, cam în jurul anului 1400, mai jos de Petrileşti, (Enăcheştii de azi), ţinând seama că Mărina a moştenit satul de la tatăl ei, Mihul Berescu, care-l moştenise de la părintele său, Popa Iuga, şi care la rândul său moşteneşte pe moşul său, Giurgiu Ungureanu.

 

Până în secolul XIX, dezvoltarea comunei se înscrie în istoria generală a Moldovei Evului Mediu. Secolele XIX-XX se caracterizează printr-o economico-socială care se înscrie în procesul de modernizare a tuturor localităților românești în această perioadă.

Înapoi